Speranta nu moare niciodata!-"Cisnadioara" Agnitei  (partea I)

 

  Salutare dragi prieteni intru calatorie!

  Probabil, cei mai multi dintre voi stiti ca prin descoperirile mele sasesti, s-a ivit un mic loc ascuns de dealuri, loc de care am ajuns sa ma indragostesc.
Pe Facebook, recunosc ca nu prea am vorbit despre el, am postat mai multe imagini de aici.
De data asta, m-am gandit sa-i spun si povestea, chiar daca informatiile despre asta, nu sunt prea multe!

  Asadar, sa pornim la drum, zic!!!

  Aflat intr-un loc de poveste, asezat dincolo de coline molcome ce te invita la reverie, se afla localitatea Vard din judetul Sibiu, un sat ce are un farmec aparte. Este vorba de acel farmec care... te face putin sa te intrebi: "Sunt cumva in Romania?". Exact sentimentul asta a iesit din sufletul meu, cand am ajuns acolo!
  Prima data cand am dat de Vard, a fost prin ianuarie, inainte de sesiune. Auzisem de ceva timp de localitate, insa nu m-am gandit sa caut imagini de aici, sa vad, macar, despre ce-i vorba.(stiam ca aici exista o biserica fortificata)
  Apoi, prin intermediul unei colege de facultate... recunosc... am aflat de pagina de Facebook a localitatii: "Vard, Romania". Cand am vazut imaginile de acolo, mi-am zis: "Bai... nu ma intereseaza cu ce ajung aici, cu avionul, cu masina, cu barca, cu vaporul :p... numai sa ajung!"
Asa ca, atunci cand am luat decizia de a o lua la pas, in cautarea satelor sasesti, am pus pe lista si acest loc!

  Era ianuarie! Un frig de crapau pietrele in Sibiu, dar, mai ales, in Agnita, locul de "start" al cautarii mele. Ajuns prima data in aceste locuri, nu stiam cum sa ajung in Vard, chiar daca ma uitasem pe harta. Apoi am aflat ca este o cursa regulata ce face legatura cu micutul sat de la marginea orasului Agnita. 
  Ok... astept! Dupa o mica plimbare prin Agnita, se apropie cu pasi repezi, ora in care microbuzul trebuia sa plece.

   M-am urcat in microbuz increzator ca dincolo de Agnita, sunt locuri foarte frumoase, mai putin cunoscute de piciorul oricarui turist.
Asa am ajuns sa fiu eu primul turist, din Vard.

   Primul impact pe care il ai cu Vardul, este destul de neobisnuit. Pe de o parte, te incearca un sentiment de izolare fata de ceea ce numim "lumea civilizata", pe de alta parte, acest sentiment iti este spulberat de prezenta firelor de electricitate, de localnicii care au aproape toate facilitatile lumii moderne.
Satul te primeste cu bratele deschise, indiferent de zona din care provii.

   Care este povestea lui???

   Despre Vard am aflat lucruri... mai mult din zbor, decat din alte surse, gen... internet.
  Actul de nastere a satului(atestarea documentara), dateaza din prima jumatate a secolului XIV, mai exact, din 1319, cand este atestata Biserica Sf. Maria din "Vert". De fapt, intreaga istorie a localitatii se concentreaza in jurul bisericii, actualmente evanghelica.
Tot din franturi, am deschis "cutia Pandorei", gasind faptul ca, Vard a fost o intreaga comuna cu primarie, cu sediu al pompierilor. Din pacate, acestea au disparut demult!

  Legat de biserica evanghelica, pot spune ca, pentru marimea acuala a satului, este una dintre cele mai mari biserici pe care le-am vazut!!!
Ridicata in secolul XIII, in stil romanic, aceasta a fost modificata de-a lungul timpului, ultima mare refacere a ei, fiind in 1853, cand se schimba, aproape integral structura ei. Turnul, ce se ridica maiestuos catre cer, incercand sa gasesca o cale intre noi si Dumnezeu, a fost construit in 1438, potrivit Wikipedia, sau in secolul XIV, cum spun alte surse. Acesta a fost adosat(alipt) bisericii.
  Din pacate, dupa plecarea sasilor, Biseica Fortificata Vard a ajuns intr-o stare precara, o stare ce, in momentul de fata, nu-i permite o reintrare in slujba comunitatii.
  In postarea urmatoare, ne vom continua plimbarea noastra prin Vard si vom vedea si niste peisaje din zona, plus un proiect destul de ciudat, aflat la intrarea in localitate!!!